Italia se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește sprijinirea antreprenoriatului, în special pentru persoanele de peste 35 de ani. Multe granturi și programe de finanțare exclud persoanele cu experiență care au dobândit abilitățile necesare pentru a construi afaceri de succes. În plus, impozitarea ridicată a granturilor UE reduce impactul real al acestora, deoarece întreprinderile trebuie să plătească TVA atunci când primesc fonduri, achiziționează materiale și efectuează vânzări. Birocrația este o altă barieră majoră. Procesul de începere a unei afaceri este costisitor și consumator de timp, cu taxe notariale ridicate și aprobări îndelungate. În momentul în care fondurile sunt primite, mulți antreprenori sunt deja în datorii. Un acces mai flexibil la împrumuturi și simplificarea cererilor de grant ar ajuta inovarea să prospere. În sudul Italiei, suprafețe mari de teren rămân neutilizate. Multe dintre aceste terenuri necesită o schimbare de generații, dar generațiile mai tinere pleacă adesea spre nord în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite. Sudul este inima autenticității italiene și a produselor de înaltă calitate, dar dacă această tendință continuă, patrimoniul său economic și cultural va fi în pericol. Efectele pandemiei au accelerat și mai mult închiderea întreprinderilor, în timp ce familiile, care se confruntă cu dificultăți financiare, sunt mai puțin înclinate să sprijine învățământul superior pentru copiii lor. Acest lucru contribuie la un ciclu în care doar 10% dintre copiii ai căror părinți dețin doar o diplomă de gimnaziu reușesc să obțină o diplomă universitară, în timp ce 37% nici măcar nu termină liceul. Procentul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare rămâne ridicat, situându-se la 21 %, în comparație cu media OCDE.