Un domeniu în care justiția intergenerațională trebuie abordată urgent este politica în domeniul climei. Schimbările climatice reprezintă cel mai urgent exemplu al modului în care deciziile pe termen scurt pot avea consecințe devastatoare pe termen lung. Cu toate acestea, tinerii – cei care vor trăi cel mai mult cu aceste consecințe – sunt adesea excluși de la elaborarea politicilor care vizează soluționarea lor. Avem nevoie de o schimbare clară în strategia UE privind clima: impactul pe termen lung trebuie să aibă prioritate față de confortul politic sau economic imediat. Fiecare decizie majoră în materie de mediu ar trebui să includă consultarea tinerilor ca practică standard, nu ca excepție. Consiliile pentru tineret privind clima, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, ar trebui să aibă o influență reală, cu putere de vot sau de consiliere în comisiile relevante. În plus, justiția climatică intergenerațională ar trebui predată în școli – nu doar ca o chestiune științifică, ci ca o responsabilitate civică. Generațiile mai în vârstă, pe de altă parte, ar trebui să fie implicate prin campanii de sensibilizare și proiecte intergeneraționale care să reunească tinerii și persoanele în vârstă pentru a lucra la inițiative de durabilitate în comunitățile lor. Dacă schimbările climatice reprezintă o criză care se întinde pe mai multe generații, atunci răspunsul trebuie să fie intergenerațional prin concepție. Europa poate deschide calea, demonstrând că responsabilitatea față de mediu este o datorie comună și că fiecare voce, indiferent de vârstă, contează în construirea unui viitor viabil.