Uniunea Europeană trebuie să plaseze justiția intergenerațională în centrul procesului său de elaborare a politicilor. De prea multe ori, deciziile politice servesc unor interese pe termen scurt, neglijând consecințele pe termen lung cu care se vor confrunta tinerii de astăzi – și generațiile viitoare. De la schimbările climatice și datoria publică la reglementarea digitală și schimbările demografice, povara asupra tinerilor europeni este în creștere. Avem nevoie de politici care să acorde prioritate sustenabilității, echității și incluziunii. Viitoarele evaluări ale impactului ar trebui introduse pentru toate actele legislative majore ale UE, asigurându-se că drepturile persoanelor care nu s-au născut încă sunt luate în considerare. Politica în domeniul climei trebuie accelerată printr-o implicare mai puternică a tinerilor, în timp ce cheltuielile publice ar trebui să reflecte responsabilitatea pe termen lung, nu câștigurile pe termen scurt. Tinerii sunt subreprezentați politic, dar supraexpuși la consecințele deciziilor actuale. UE ar trebui să reducă vârsta de vot, să sporească participarea tinerilor și să instituie structuri permanente – cum ar fi o Adunare a tinerilor viitori – pentru a integra vocile mai tinere în guvernanță. Sistemele de învățământ trebuie, de asemenea, să promoveze gândirea pe termen lung și responsabilitatea civică, capacitând generația următoare să conducă cu scop. Justiția între generații nu se referă la diviziunea între grupele de vârstă, ci la solidaritate și responsabilitate comună. UE are acum o oportunitate unică de a conduce prin puterea exemplului și de a construi un viitor care să funcționeze pentru toate generațiile. Noi, tinerii, suntem gata să contribuim. Cerem incluziune, corectitudine și un cuvânt real de spus în viitor pe care îl vom moșteni.