Tinerii subliniază că IA și platformele digitale le modelează viața de zi cu zi, dar își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la conținutul înșelător, la dificultatea de a identifica materialele generate de IA, la estomparea dintre realitate și lumea digitală, precum și la platformele care monetizează datele și atenția utilizatorilor.  Acestea indică, de asemenea, efectele sociale negative ale prezenței online, inclusiv presiunea colegilor, autocompararea dăunătoare și un sentiment tot mai mare de supraveghere, alături de spații din ce în ce mai polarizate care pot descuraja participarea.

Acesta este motivul pentru care solicită o reglementare mai strictă, o mai mare transparență, o mai bună alfabetizare digitală și o mai mare responsabilitate din partea companiilor de tehnologie, a guvernelor și a mass-mediei. Acestea subliniază, de asemenea, necesitatea de a implica tinerii în proiectarea tehnologică, de a crea spații online mai sigure și adecvate vârstei, de a lua în considerare norme privind vârsta minimă pentru platformele de comunicare socială și de a sprijini dezvoltarea unor servicii digitale europene care să reflecte valorile UE. 

 Comisia Europeană a instituit politici și inițiative, cum ar fi Actul legislativ privind serviciile digitale, care impune platformelor să atenueze riscurile pentru utilizatori, inclusiv pentru minori, alături de Planul de acțiune împotriva hărțuirii cibernetice, care urmărește să creeze medii online mai sigure pentru tineri. 

Subiectele discuției au fost, de asemenea, legate de viitorul pachet privind suveranitatea tehnologică, care urmărește să promoveze tehnologiile europene, să reducă dependența Europei de actori din afara UE și să asigure respectarea standardelor și principiilor UE.

Sunteți de acord cu măsurile propuse de tineri? Există acțiuni suplimentare pe care UE ar trebui să le ia în considerare?